Flora intestinală și sănătatea ochilor!

Știați că?

Supranumit ”sanctuar imunologic”, ochiul este unul dintre organele cele mai bine protejate din organismul uman. Acest fapt este realizabil prin existența barierei țesut-sânge, care separă organul de restul corpului și minimizează schimbul de substanțe și celule care pot fi transferate în interiorul ochiului și de la acesta spre celelalte organe. În cazul anumitor boli însă, există celule care pot eluda această barieră și prin activarea lor, pot produce afecțiuni grave la nivelul ochiului.

  • Flora intestinală poate influența apariția degenerescenței maculare legată de vârstă (dmlv):

DMLV este principala cauză ireversibilă de orbire din țările industrializate, afectând peste 10 milioane de indivizi în America de Nord. Dr. Przemyslaw (Mike) Sapieha, profesor la Universitatea din Montreal și cercetător, a publicat un studiu în care declara că bacteriile aflate în intestinele noastre pot juca un rol foarte important în dezvoltarea DMLV, forma umedă. Deși există o multitudine de studii genetice care au identificat câteva gene ce predispun la apariția DMLV, nu există o singură genă ca în cazul altor afecțiuni, care să fie responsabilă pentru apariția acestei boli. Studii epidemiologice susțin că în cazul bărbaților, gradul de obezitate abdominală este al doilea factor de mediu, după fumat, care duce la progresia DMLV în stadiu avansat de orbire. Elisabeth Andriessen, doctorandă la catedra profesorului Sapieha, a descoperit că schimbările ce se produc în comunitățile bacteriene de la nivelul colonului, odată cu adoptarea unei diete bogate în grăsimi, pot produce un nivel scăzut de inflamație în întreg organismul uman, fiind capabile astfel de apariția formei umede de DMLV. Profesorul Sapieha declara că influențarea tipului de bacterii ce rezidă la nivelul colonului prin intermediul dietei sau a altor mijloace adoptate, poate crește riscul de a dezvolta DMLV și progresia acesteia spre stadiul final de cecitate.

  • Rolul bacteriilor intestinale în determinarea uveitei autoimune:

Boala inflamatorie oculară, numită uveită autoimună, apare atunci când sistemul imun al unei persoane, suferă anumite dereglări și atacă proteinele de la nivelul ochiului. Uveita autoimună este responsabilă de 10% din numărul pacienților care suferă de patologii severe ce afectează vederea. Corticosteroizii sunt o soluție temporară, ce luptă împotriva inflamației, însă utilizate pe termen lung, tributul lor este mare, deoarece expun la riscuri mari de apariție a cataractei și a glaucomului, boli ce pot produce la rândul lor orbire.

În cazul uveitei, cercetătorii s-au întrebat cum pot bacteriile intestinale să activeze celulele T împotriva celulelor oculare? Rolul celulelor T imune este foarte important pentru protecția noastră de infecții severe și de anumite tipuri de cancere. În anumite situații însă acestea pot fi induse în eroare, iar activarea lor poate determina boli severe autoimune.

Astfel că, pornind de la această întrebare, au reușit să activeze celulele T specifice retinei prin expunerea acestora la un amestec proteic provenit de la bacteriile extrase din intestinele șoarecilor. Atunci când aceste celule active au fost injectate la șoareci sănătoși, aceștia au dezvoltat uveită. Încă nu sunt cunoscute acele specii bacteriene implicate direct în activarea celulelor T, totuși atunci când vor fi descoperite, terapia pentru aceasă boală va putea fi îmbunătățită, iar efectele adverse ale tratamentului actual vor putea fi evitate.
Așadar, așteptând noile descoperiri ale cercetătorilor, rolul nostru activ este să ne îngrijim de factorii unui stil de viață sănătos precum: tipul de dietă adoptat, cantitatea de apă ingerată zilnic, exercițiul fizic efectuat cu rigurozitate, aportul de fibre din alimentația noastră etc. Acestea pot asigura un tranzit intestinal sănătos, optimizând un raport eficient al bacteriilor care ne protejează de apariția inflamației cronice atât la nivelul ochiului cât și în celelalte organe.

Important! Una dintre cele mai importante etape ale consultului medical, va rămâne întotdeauna anamneza, adică istoricul medical al pacientului. În funcție de răspunsurile pe care le oferă pacienții, medicii pot lua hotărâri cu privire la recomandarea unor investigații ulterioare.

Add Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.